 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
UNIVERSITÄT BUKAREST FAKULTÄT FÜR FREMDSPRACHEN INSTITUT FÜR GERMANISTIK Thematik für die Lizenziatsprüfung Tematica examenului de licenţă - Juni 2008; Februar 2009 - Fachrichtung Deutsch A und B Specialitatea Germană A şi B
1. Precizări metodologice preliminare 2. Muster / Model de subiect (1) 3. Muster / Model de subiect (2) 4. O succintă tipologie a testelor posibile pentru Secţiunea I 5. Cu privire la raţiunea subiectelor/întrebărilor posibile pentru Secţiunea II
Conform “REGULAMENTULUI INTERN de organizare şi desfăşurare a examenului de licenţă…”, aprobat de Consiliul Profesoral pentru sesiunile iunie 2008 - februarie 2009, la examenul scris se vor susţine probe de verificare a competenţelor lingvistice (lexico-gramaticale şi pragmatice, dar şi de folosire creatoare a limbii prin capacitatea de exprimare şi redare/reformulare a unor structuri şi conţinuturi ale textelor literare, precum şi de translatare a acestora), pornind de la scurte texte neficţionale şi, respectiv, literare, pe marginea cărora se vor formula întrebări specifice celor două direcţii din oferta de studiu: limbă şi literatură. Lucrarea scrisă va consta din 2 secţiuni cu obiective distincte ce se vor reflecta şi în barem cu următoarea structură generală: Secţiunea I: 1. Traducerea unui text neficţional din română în germană. 2. Test lexico-gramatical şi pragmatic pornind de la un text german neficţional Secţiunea II: 3. Traducerea unui text literar din germană în română 4. Compunere dirijată/eseu (Aufsatz) conţinând max. 250 de cuvinte, pornind de la întrebările formulate pe marginea textului dat (genul, epoca, autorul, mijloace stilistice, idei principale, personaje, caracteristici de limbaj etc.) la punctul 3. Subiectele vor respecta materiile predate şi nivelul cunoştinţelor de limbă cerut de curriculum-ul seriei/specialităţii respective. Pentru fiecare an/serie şi pentru fiecare specialitate examenele se vor desfăşura la date diferite. Pentru examen va exista la comisie o ofertă de câte 3 subiecte diferite (pentru anul III şi anul IV, resp. pentru specialitatea A şi specialitatea B), dintre care se va extrage în ziua examenului câte unul. Pentru Limbi Moderne Aplicate (LMA) şi pentru Secţia de Traducători, Interpreţi, Terminologi (STIT) metodologia examenului de licenţă se afişează separat. În pregătirea examenului de licenţă, catedra va organiza, în cursul lunii mai 2008, CONSULTAŢII pe probleme legate de probele celor două secţiuni. La rândul lor, cadrele didactice implicate în predarea disciplinelor de la anii terminali (III şi IV, A şi B) se vor concentra pe tot parcursul sem. II pe obiectivele examenului de licenţă. Durata examenului este de 2 ore. Deoarece cele două secţiuni ale examenului au o coerenţă internă specifică, nota finală va reprezenta media dintre nota de la prima secţiune şi nota de la cea de a doua secţiune. Baremul detaliat va fi afişat în ziua examenului şi va ţine cont de competenţele lingvistice receptive (Lesen, Verstehen) şi productive (Schreiben) [KÖNNEN], dar şi de cunoştinţele de lingvistică, de cultură şi civilizaţie şi de literatură achiziţionate în timpul studiului [WISSEN]. Bibliografia de referinţă: Bibliografia şi suporturile de curs, seminar şi curs practic indicate de cadrele didactice ca obligatorii în timpul studiului. Spre ilustrarea metodologiei examenului de licenţă, vă prezentăm alăturat două MODELE ORIENTATIVE DE SUBIECTE: unul la prima secţiune şi unul la cea de a doua secţiune. Ż G | Muster / Model de subiect (1) Lizenziatsprüfung Juni 2008 – Februar 2009 Hauptfach (A) und Nebenfach (B) Deutsch – Secţiunea 1: Linguistik (Limba germană)[Gradul de dificultate şi conţinutul vor fi adaptate special pentru specialitatea A, resp. B ; importantă este tipologia testelor, care se ilustrează aici.] 1. Traduceţi textul de mai jos în limba germană Cu toţii ştim că trăim într-o lume care abundă de informaţie. Partea cea mai frumoasă este că marea parte din această informaţie este disponibilă gratuit sau la preţuri foarte mici pe Internet, în cărţi, materiale audio-video şi aşa mai departe. Este foarte bine să fii un om informat. Şi mai bine este să aplici acea informaţie. Şi de fapt aceasta este ideea principală în acest articol, înainte de restul ideilor/principiilor pe care ţi le prezint. Găseşti esenţa acestui articol în chiar ultimele paragrafe. Sunt curios câtă răbdare şi perspicacitate ai ca să citeşti şi ce este în mijloc. (http://www.ionut-ciurea.com/blog/articole/articole-dezvoltare-personala/cum-sa-inveti-si-sa-aplici-informatia-acasa-si-la-birou/) 2. Pe baza următorului text german efectuaţi sarcinile indicate mai jos. Ein Plädoyer für das Nickerchen im Büro: Nur ausgeschlafen sind Manager in Topform. "Der Mensch ist - neben der Ameise - das einzige Lebewesen, das sich tagsüber keine Ruhepause gönnt", klagt Bruno Comby. "Das ist nicht nur unnatürlich, sondern es schadet dem psychischen Gleichgewicht und der Gesundheit." Wäre der Wahlmünchner Staatsmann und nicht studierter Kernphysiker, längst hätte er versucht, das Recht des Bürgers auf eine oder mehrere Schlafpausen am helllichten Arbeitstag in unserer Verfassung zu verankern. Sein Gesetzesentwurf lautet: „Der Mittagsschlaf ist eine heilige Handlung. Jedes menschliche Wesen hat ungeachtet seines Alters, seines Geschlechts und seines Berufs das Recht auf Mittagsschlaf. Er wird als absolute Notwendigkeit betrachtet und muss respektiert werden. Es ist verboten, einen Mittagsschläfer zu wecken." (aus Markt15, S. 20; aus Wirtschaftswoche Nr. 52, 17.12.98 ) Mögliche Fragen/Aufgaben zu einem solchen Text: 1) Teste zum Leseverstehen a) Wer ist Bruno Comby?
b) Bruno Comby ¨kann ¨will ¨muss ¨würde ein Gesetz entwerfen. c) Was hat eine Ameise mit Bruno C. gemeinsam? 2) Teste zum lexikalisch-grammatischen Wissen und Können a) Was ist der helllichte Tag, der Mittagsschlaf? Sagen Sie es anders. b) Schreiben Sie alle Fremdwörter aus dem Text heraus. c) Nennen Sie, wo es geht, ein deutsches Wort dafür! d) Bilden Sie je einen Satz folgender Struktur: i. X (Nomen) ist nicht nur .... sondern Y (Nomen) ii. X (Nomen oder Satz) ist nicht nur (Adjektiv).... sondern Y (Adjektiv/Satz) e) Verwandeln Sie den unterstrichenen Teil in indirekte Rede f) Ersetzen Sie die Infinitivkonstruktion durch einen eingeleiteten Nebensatz: Es ist verboten, einen Mittagsschläfer zu wecken. 3) Teste zum kommunikativ-pragmatischen Wissen und Können a) Der Text ähnelt in seiner Struktur
b) Welches ist die Textstelle, die Sie zur obigen Antwort hinführt? c) Warum kann Bruno C. kein Gesetz verabschieden? G | Muster / Model de subiect (2) Lizenziatsprüfung Juni 2008 – Februar 2009 Hauptfach (A) und Nebenfach (B) Deutsch – Secţiunea 2: Literatur (Literatura germană)[Gradul de dificultate şi conţinutul vor fi adaptate special pentru specialitatea A, resp. B ; importantă este tipologia testelor, care se ilustrează aici.] „Mathildens Warnung, daß ich mich an die Nase des Mannes nicht stoßen solle, war hinlänglich gegründet, und wenig fehlte, so hätte er mir wirklich ein Auge damit ausgestochen. Ich will nichts Schlimmes von dieser Nase sagen; im Gegenteil, sie war von der edelsten Form, und sie eben berechtigte meinen Freund, sich wenigstens einen Marchesetitel beizulegen. Man konnte es ihm nämlich an der Nase ansehen, daß er von gutem Adel war, daß er von einer uralten Weltfamilie abstammte, womit sich sogar einst der liebe Gott, ohne Furcht vor Mesalliance, verschwägert hat. Seitdem ist diese Familie freilich etwas heruntergekommen, so daß sie seit Karl dem Großen, meistens durch den Handel mit alten Hosen und Hamburger Lotteriezetteln, ihre Subsistenz erwerben mußte, ohne jedoch im mindesten von ihrem Ahnenstolze abzulassen oder jemals die Hoffnung aufzugeben, einst wieder ihre alten Güter, oder wenigstens hinreichende Emigrantenentschädigung zu erhalten, wenn ihr alter legitimer Souverän sein Restaurationsversprechen erfüllt, ein Versprechen, womit er sie schon zwei Jahrtausende an der Nase herumgeführt.“ (Heinrich Heine - Reisebilder. Die Reise nach Lucca – 1830) Mögliche Aufgaben:
G La această secţiune a examenului scris se vor da două texte la prima vedere. 1. Un text neficţional în limba română, pentru a fi tradus în limba germană. (Nu se dă la LMA) Traducerea va avea un punct de greutate din aspecte gramaticale în înţelegerea limbii, de preferat contrastante cu româna, dar să arate totodată că studenta/ul 1) înţelege sensul textului şi nu traduce cuvânt cu cuvânt 2) are un bagaj lexical adecvat 3) poate încadra textul comunicativ corect şi deci înţelege elementele conective şi deictice adecvat 2. Un text neficţional în limba germană, de la care se vor formula 1) teste de înţelegere a textului de tipul Ř scrie aceasta în text ? cu multiple răspunsuri la alegere Ř unde scrie în text că … ? cu multiple răspunsuri la alegere Ř explicaţi ce înseamnă …. parafrazând/cu alte cuvinte mai simple 2) teste lexico-gramaticale d.ex. de tipul o înlocuiţi un cuvânt/ un grup de cuvinte cu alt cuvânt/grup de cuvinte adecvat formal sau ca sens ... (d.ex. cu sinonime, antonime etc.) o completaţi cuvinte/grupuri de cuvinte lipsă în text. (Se poate da o listă de cuvinte la alegere sau se poate lăsa candidatul să decidă ce cuvânt se potriveşte ca sens/formă în contextul respectiv) o transformaţi construcţia X într-o construcţie y (d.ex. activ în pasiv şi invers; propoziţie secundară în substantiv şi invers, evt. cu recunoaşterea comentată a opoziţiei dintre stilul verbal şi stilul nominal; vorbire directă în vorbire indirectă şi invers; atribut dezvoltat în propoziţii relative şi invers ; subordonată introdusă prin construcţii infinitivale sau participiale şi invers ; o legaţi propoziţii independente prin conectori subordonatori sau coordonatori (test, prin care se verifică şi probleme de ordine a cuvintelor în propoziţie) 3) teste de înţelegere la nivel comunicativ pragmatic v aspecte privind textul ca întreg (categorie de text, trasături specifice) v aspecte legate de folosirea anumitor cuvinte sau grupuri de cuvinte, d.ex. folosirea unor cuvinte de origine străină sau din alt registru şi comentarea funcţiei lor în text v aspecte legate de folosirea unor construcţii cu scopuri comunicative speciale şi comentarea acestora v formularea tematicii sau a unui titlu pentru textul dat v formularea unui alt text de altă categorie pe marginea textului dat etc. Modelul de text prezentat nu poate exemplifica acoperitor toate tipurile de teste. Ele corespund tipurilor de teste/exerciţii efectuate la seminarii în timpul studiului. G _______*****_______ Cu privire la raţiunea subiectelor/întrebărilor posibile pentru Secţiunea II Curriculum-urile celor 4 resp. 3 ani de studiere a limbii şi literaturii germane îşi propun facilitarea însuşirii competenţelor lingvistice necesare unei bune capacităţi de comunicare prin intermediul acestei limbi. Pe lângă studierea sistemului limbii germane, competenţa lingvistică vizează implicit redarea conţinutului unor mesaje, dependentă în mare măsură de cunoştinţele de cultură, artă, literatură şi civilizaţie, ale căror depozitară este limba, memoria colectivă a vorbitorilor nativi ai limbii germane. Aceştia sunt şi purtătorii unui imens tezaur de cultură şi civilizaţie, înafara căruia structurile, mecanismele şi tipologiile lingvistice ar fi doar coaja unei nuci lipsite de miez. Ca atare, oferta de cunoştinţe transmise prin studiul celor 4 resp. 3 ani include, firesc, şi incursiuni în universul culturii, civilizaţiei, literaturii şi artei, istoriei şi geografiei spaţiului lingvistic germanofon, dând curs necesităţii de a studia limba germană în vederea punerii în valoare a unor asemenea elemente de bază ale universului ei complex, inculcat unei competenţe lingvistice funcţionale. De aici reies întrebările formulate la această secţiune, întrebări legate de contextul unei epoci, al curentelor culturale, filosofice, mentale şi comportamentale, de personalitatea autorilor şi de originalitatea operelor acestora, de structura estetică şi ideatică a textelor, de specificitatea discursului literar. Studiul literaturii conştientizează utilizarea unei limbi şi prin identificarea măiestriei cu care sunt puse în valoare valenţele comunicative şi educaţionale ale limbii respective în funcţionarea ei ca principal element de socializare şi de creare a unor habitus-uri individuale. Subiectele abordate în întrebările acestei secţiuni (II) solicită mecansimele de gândire şi reflecţie ale studenţilor cu privire la modalităţile de formare a capitalului social şi cultural (Bourdieu), a discursurilor specifice unor epoci sau unor individualităţi umane cu o mare forţă de iradiere ideatică şi comportamentală în câmpul artei, culturii, societăţii, istoriei (Foucault). Aceştia sunt descriptorii competenţei culturale, resp. interculturale, realizată printr-o implicită competenţă lingvistică. Heidegger a formulat celebra aserţiune conform căreia "die Sprache ist das Haus des Seins" (limba este căminul Fiinţării). Nimic mai adevărat: Un cămin, o casă, aşadar, este lipsită de sens dacă nu este populată de o Fiinţare - am şti cum se deschid ferestrele, uşile, cum sunt construiţi pereţii, într-un cuvânt: i-am cunoaşte tot învelişul, dar nu am şti nici ce nici cine fiinţează într-însul. Literatura, arta, cultura, civilizaţia, istoria omenirii, istoria mentalităţilor, ştiinţa şi tehnica, gândirea şi simţirea sunt ipostaze ale Fiinţării şi, ca atare, formează sâmburele transmis mai departe prin limbă, pe baza competenţelor lingvistice şi culturale. Complexitatea proceselor de interreferenţialitate este raţiunea pentru care ambele secţiuni (I şi II) sunt indisolubil legate una de cealaltă. Inclusiv în evaluarea cunoştinţelor şi competenţelor însuşite pe pracursul studiilor universitare. G |
||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
